Dictionar

 

autosincronizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 +sincronizare)

1. operație simplificată de conectare a generatoarelor sincrone în paralele cu rețeaua.
 
 
 

conectică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. connectique)

1. tehnica și echipamentul de conectare ale diferitelor elemente ale unei configurații informatice.
 
 

deconexiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. déconnexion)

1. actul de deconectare, de anulare a unei conexiuni, de separare a două elemente îmbinate.