Rezultate secundare (Congregaţii):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alumnat, fr. alumnat)
1. stabiliment şcolar de grad secundar, în unele congregaţii din Germania şi S.U.A.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. congréganiste)
1. membru al unei congregaţii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. eudiste)
1. membru al unei congregaţii clericale catolice din sec. XVII.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. notaire, lat. notarius, germ. Notar)
1. (ant.; la romani) secretar; funcționar imperial care redacta actele juridice.
2. ecleziast sau laic atașat cancelariilor episcopale sau congregațiilor romane.
3. funcționar public învestit cu puterea de a autentifica acte juridice.
4. secretar al primăriei în comunele rurale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. primicerius)
1. (în Roma antică) cel dintâi dintr-un corp, dintr-o grupare.
2. căpetenie a anumitor congregaţii sau fraternităţi religioase.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. prior, germ. Prior)
1. superior al unei mănăstiri sau congregaţii de călugări catolici.