Rezultate principale (Conic):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE kegelförmig; kegelig; konisch
5. RU конический; конусовидный
Rezultate secundare (Conic):
Parte de vorbire: s.
Origine: (bi- + tronconic)
1. adj. în forma a două trunchiuri de con cu baza comună.
2. s. n. vas cu această formă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. conique)
1. adj. în formă de con, referitor la con.
2. s. f. curbă rezultată prin intersecţia unei suprafeţe conice cu un plan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conicité)
1. mărime caracteristică a unui trunchi de con drept, diferenţa dintre diametrul mare şi cel mic, raportată la lungimea acestuia; (p. ext.) formă conică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gluconique)
1. acid ~ = acid obţinut prin electroliză sau prin fermentaţie din glucoză.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT obturbinatus
3. EN obturbinate
5. RU обрaтно конический
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR obconique; en cône renversé
3. EN obconical; inversely-conical
4. DE umgekehrtkonisch; verkehrtkegelig; verkehrtkegelförmig
6. HU visszáskúp alakú
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acipensériformes)
1. ordin de peşti răpitori, cu schelet cartilaginos, capul conic şi corpul alungit, cu cinci şiruri de plăci osoase: sturionii.
Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acipénseridés)
1. (ihtiologie) ordin sau familie de pești răpitori, cu schelet cartilaginos, cu capul conic și corpul alungit, cu cinci șiruri de plăci osoase; sturioni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alésage)
1. suprafaţă interioară, cilindrică sau conică, a unei piese metalice.
2. diametrul interior al unui cilindru de motor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embout)
1. piesă metalică cu secţiune conică, ce permite adaptarea acului pentru injecţie la seringi sau la un tub al aparatului de perfuzie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + pol)
1. (mat.) simetricul, în raport cu centrul unei conice, al polului unei drepte în raport cu acea dreaptă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antipolaire)
1. (mat.) polara, în raport cu o conică, a simetricului unui punct în raport cu centrul acelei conice.