Rezultate principale (Consacrare.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (consacra)
1. acţiunea de a (se) consacra; dedicare.
2. consfinţire, stabilire; (spec.) confirmare, recunoaştere a capacităţii, a meritelor cuiva într-un anumit domeniu.
Rezultate secundare (Consacrare.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. consecratio, fr. consécration)
1. consacrare; (spec.) ofrandă adusă zeilor.
Parte de vorbire: loc. adv.
Origine: (lat. de facto, de fapt).
1. formulă diplomatică pentru recunoaşterea unei anumite situaţii, care nu a dobândit şi consacrarea juridică necesară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tonsure, lat. tonsura)
1. ceremonie a tunderii părului din creştetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. jertfi)
1. acțiunea de a (se) jertfi; jertfă, sacrificiu.
2. (fig) consacrare.