Dictionar

Rezultate secundare (Considerate):

Arhetip

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archétype, lat. archetypum)

1. (fil.; la Platon) modelul prim, iniţial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte şi copii ale sale.

2. fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiţiei şi intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis şi în mituri.

3. tip originar, prim.

4. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri.


Autarhie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autarchie)

1. politică de izolare a unui stat care îşi satisface nevoile economice prin propriile-i puteri.

2. regim economic în care un stat nu desfășoară sau desfășoară puține schimburi comerciale cu lumea exterioară, fie prin politică deliberată, fie forțat de circumstanțe (război, embargo etc.); economie închisă.

3. starea unei colectivități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.

4. (în şcoala cinicilor) independenţa indivizilor de toate convenţiile sociale, considerate ca străine naturii.

5. (var.) autarchie.


Canon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canon, germ. Kanon)

1. normă, regulă fundamentală.

2. (arte) regulă fixă care stabileşte proporţia diferitelor părţi ale corpului.

3. compoziţie polifonică în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută fiecare aceeaşi melodie; imitaţie (2).

4. caracter de literă de 36 puncte tipografice.

5. ansamblul cărţilor considerate sfinte; parte a ceremonialului de liturghie.


Colectiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. collectif, lat. collectivus)

1. adj. rezultat din munca, din activitatea mai multor persoane; referitor la ideea de colectivitate.

2. substantiv ~ = substantiv care, la singular, denumeşte o multitudine de obiecte identice, considerate ca un întreg; sufix ~ - sufix cu ajutorul căruia se formează substantive colective; numeral ~ = numeral care exprimă ideea de grupare a obiectelor în timp şi spaţiu.

3. care aparţine tuturor; comun, obştesc, social.

4. s. n. grup de oameni care lucrează în acelaşi loc de producţie, cu interese şi concepţii comune, purtând fiecare răspunderea muncii depuse, sub o conducere unică.


Cuplu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. couple)

1. pereche de două persoane de sex opus.

2. lucruri de acelaşi fel considerate împreună.

3. sistem de două forţe egale şi de sensuri opuse.

4. piesă de construcţie plasată transversal în coca unei ambarcaţii sau a fuzelajului.


Defosă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. défausse)

1. (la jocul de cărţi) acţiunea de a separa cărţile considerate inutile.

2. carte astfel considerată.