Dictionar

corespunzător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (corespunde + -/ă/tor)

1. care corespunde, care este în conformitate cu ceva; adecvat, potrivit, nimerit.
 

adecvat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adéquat, lat. adaequatus)

1. care convine, care corespunde așteptărilor; potrivit, corespunzător.
2. (fil.) care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen.
3. (antonime) impropriu, inadecvat, neadecvat, nepotrivit.
 

analizator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. analyseur)

1. aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simț, din nervi și centrii corespunzători din scoarța cerebrală.
 

antiblastic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiblastique)

1. (despre un ser imun) care împiedică dezvoltarea germenului corespunzător anticorpilor serului respectiv.
 

antilogaritm

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antilogarithme)

1. număr corespunzător unui logaritm dat.
 

arheian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. archéen)

1. I. care aparține celei mai vechi perioade a precambrianului, care se referă la această perioadă; arhaic.
2. II. teren corespunzător acestei perioade.
 

artinskian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. artinskian)

1. etaj al permianului inferior de facies marin, din platforma rusă, corespunzător autunianului.