aporta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apporter)

1. (despre câini) a aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat.

pedigriu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. pedigree)

1. genealogie a unui animal domestic de rasă (cai, câini); lista ascendenților unui asemenea animal.

ponta 3

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. pointer)

1. intr. (despre câini) a se opri în loc pentru a adulmeca vânatul; a areta.
2. tr. a ținti (un animal) cu privirea pentru a-l prinde.

pontator 3, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ponta3 + -tor)

1. (despre câini) care pontează3.

hărțui

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (harță + -ui)

1. tr. a necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, probleme, întrebări etc., a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa.
2. a desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a-i provoca panică și de a nu-i permite deplasarea, pregătirea unor acțiuni de luptă, aprovizionarea etc.
3. (reg; cu privire la câini) a întărâta, a zădărî.
4. refl. a purta discuții repetate și contradictorii cu cineva, a se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera.
5. a ~ sexual = a face avansuri unei colege sau subordonate.
6. (var.) a hârțui.

asmuțit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (asmuți)

1. (despre câini) care se repede, îndemnat de stăpân, la un om sau animal; întărâtat.
2. (fig.; despre oameni) instigat la violență.
3. (fig.; despre oameni) incitat la ceartă.
4. (fig.; despre oameni) revoltat.
5. (fig.) excitat.
6. (var.) azmuțit.