Parte de vorbire: s.
Origine: (aero- + automobil)
1. vehicul terestru care se poate susţine deasupra solului prin o pernă de aer.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aérocarpie)
1. (bot.) maturizare a fructelor în aer liber, deasupra solului.
2. (bot.) maturizare a fructelor supraterestre în aer liber.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroglisseur)
1. vehicul autopropulsat pe pernă de aer, care se deplasează prin alunecare deasupra solului sau apei; hovercraft; naviplan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aeropause)
1. regiune între 20 şi 200 km deasupra Pământului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. aéroporté)
1. transportat pe calea aerului (nu implică aterizarea); aerotransportat.
2. trupe ~e = trupe parașutate deasupra destinației lor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérotrain)
1. vehicul care alunecă pe o pernă de aer deasupra unei monoșine, propulsat de o turbină, un turboreactor sau un motor electric liniar.