Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. acculturation)
1. complex de transformări care au loc în planul culturii ca urmare a contactului între grupuri sociale având culturi deosebite; adaptare a unui individ (grup) la o nouă cultură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. agnomen)
1. poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. artiste, it. artista)
1. persoană înzestrată cu aptitudini şi talent, care lucrează într-un anumit domeniu al artei.
2. persoană cu aptitudini deosebite în meseria sa.
3. actor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bibliophile)
1. s. m. f. iubitor, colecţionar de cărţi preţioase, rare.
2. adj. (despre cărţi, ediţii) rar şi preţios; realizat în condiţii grafice deosebite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bigénérique)
1. (despre plante) provenit din două genuri deosebite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combiné)
1. format din mai multe elemente deosebite.
2. (chim.; despre corpuri) compus.
3. s. f. întrecere sportivă (de schi) din două sau trei probe.
4. ~ă alpină = probă compusă din coborâre, slalom uriaş şi special; ~ă nordică = întrecere compusă din sărituri de pe trambulină şi o probă de fond.