Rezultate secundare (Depănat.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (depana + -ție)
1. acțiunea de a depana și rezultatul ei.
2. acțiune care constă în repararea, repunerea în funcțiune a unei mașini, a unui aparat, a unei unelte.
3. (sinonime) depanare, depanat.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (depana + -tor)
1. I. profesionist (mecanic, electrician etc.) însărcinat cu depanarea; muncitor care repară un mecanism stricat, care depanează autovehicule, maşini etc.
2. II. instrument pentru descoperirea penelor la anumite aparate, mașini et cetera; depanor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (auto- + depanator)
1. muncitor specializat în repararea (auto)vehiculelor aflate în pană sau care s-au avariat; depanator auto.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dépanneur)
1. aparat pentru căutarea şi descoperirea penelor unui vehicul, ale unui sistem tehnic et cetera; depanator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Haspel)
1. maşină la finisarea ţesuturilor, pentru fierberea şi vopsirea pânzei etc.
2. bazin prevăzut la partea superioară cu un sistem de palete mobile, utilizat în tăbăcărie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (depana + -ție)
1. acțiunea de a depana și rezultatul ei.
2. acțiune care constă în repararea, repunerea în funcțiune a unei mașini, a unui aparat, a unei unelte.
3. (sinonime) depanare, depanat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (depana)
1. acțiunea de a depana și rezultatul ei.
2. acțiune care constă în repararea, repunerea în funcțiune a unei mașini, a unui aparat, a unei unelte.
3. (sinonime) depanat, depanație.