Rezultate secundare (Diminutiv):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diminutif, lat. diminutivus)
1. s. n. cuvânt derivat cu ajutorul unui sufix diminutival.
2. element distinctiv (al unui produs).
3. abreviere.
4. adj. care foloseşte exagerat diminutivele.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. diminutiver)
1. a deriva cu ajutorul sufixelor diminutivale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (diminutiv + -al)
1. care diminuează sau atenuează sensul unui cuvânt.
2. sufix ~ = sufix care exprimă o micşorare a sensului noţiunii exprimate de cuvântul de bază.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. appendicule)
1. diminutiv pentru apendice, apendice mic.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. augmentatif)
1. (afix) care, ataşat la un substantiv, exprimă o creştere a dimensiunilor obiectului denumit; (prin ext.) (cuvânt) format cu un asemenea sufix.
2. (antonime) diminutiv, diminutival.
Parte de vorbire: s.f. (italienism)
Origine: (it. campanella)
1. diminutiv al lui clopot; clopot mic (cu mâner) care se agită cu mâna sau care se agață de gâtul unor animale; clopoţel.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diminutif, lat. diminutivus)
1. s. n. cuvânt derivat cu ajutorul unui sufix diminutival.
2. element distinctiv (al unui produs).
3. abreviere.
4. adj. care foloseşte exagerat diminutivele.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. diminutiver)
1. a deriva cu ajutorul sufixelor diminutivale.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -ette, it. -etta, cf. lat. -itta)