amenajament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aménagement)

1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.
2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.
3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.
4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.
5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.

clamoare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. clamor, fr. clameur)

1. strigăt, chemare desperată pentru a-și exprima sentimentele, dispozițiile, pasiunile et cetera; urlet de protest.

disciplină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. discipline, lat. disciplina)

1. totalitatea regulilor de conduită și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități; supunere a membrilor unei colectivități față de dispozițiile date de conducere etc.
2. spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă.
3. ramură a unei științe; domeniu, specialitate: (p. ext.) știință.

nuncupație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nuncupation, lat. nuncupatio)

1. (jur.) declarație solemnă și verbală prin care testatorul confirmă că dispozițiile din testamentul scris exprimă voința sa.

protestare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (protesta)

1. acțiunea de a protesta și rezultatul ei; împotrivire, protest.
2. act scris prin care se exprimă un protest.
3. act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe; protest, (înv.) protestație
4. declarație solemnă pe care o face cineva despre dispozițiile sale, despre voința lui; asigurare pozitivă.
5. manifestare verbală, gestuală etc. prin care cineva dezaprobă, refuză sau se opune la ceva.