Dictionar

Distom

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. distome, gr. distomos)

1. vierme parazit cu formă plată, în ficatul erbivorelor.


Distomatoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. distomatose)

1. boală determinată de infestarea organismului (ficat, intestin, plămâni) cu diferite specii de distom; gălbează.


Distomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dystomie)

1. ansamblu de tulburări ale pronunţării.


Distomatoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. distomatose)

1. boală determinată de infestarea organismului (ficat, intestin, plămâni) cu diferite specii de distom; gălbează.


Miracidium

Parte de vorbire: s.
Origine:

1. larvă a distomului, ciliată, având înfăţişarea unor infuzori.