Rezultate principale (Diviziune):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. divizion, lat. divisio)
1. împărţire; separare, divizare.
2. ~a muncii = împărţire a unui proces de producţie în mai multe operaţii specializate.
3. operaţie logică de împărţire a genului în speciile sale.
4. (biol.) ~ celulară = mod de înmulţire a celulelor prin mitoză şi meioză.
5. parte, fragment, fracţiune.
6. linioară pe o scară funcţională sau pe cadranul unui instrument de măsură; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare.
Rezultate secundare (Diviziune):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Kernteilung; Teilung des Zellkerns
5. RU деление ядрa; ядерное деление
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indivision)
1. (jur.) drept de proprietate asupra unui bun exercitat de mai multe persoane în acelaşi timp, având fiecare o cotă-parte care nu poate fi determinată material.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. subdivision)
1. parte obţinută prin împărţirea unei părţi dintr-un tot deja împărţit; subîmpărţire.
2. (geol.) unitate de timp corespunzătoare unei etape din istoria Pământului: era, perioada, epoca, etajul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acte, lat. actum)
1. manifestare a unei activităţi; acţiune, faptă.
2. a face ~ de prezenţă = a apărea undeva, obligat sau din politeţe.
4. ~ de acuzare = concluzie scrisă asupra anchetării unei cauze penale, bază la dezbaterile unui proces.
5. diviziune a unei opere dramatice.
6. ~ sexual = împreunare sexuală între doi indivizi; contact sexual.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allorythmie)
1. aritmie (2) periodică.
2. (biol.) ritm inegal în diviziunea celulelor sau în dezvoltarea orga-nismelor unicelulare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. améiose)
1. diviziune nuclează, fără meioză, care nu asigură numărul de cromozomi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amitose)
1. diviziune celulară directă, fără cromozomi; sciziparitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anticlinal)
1. partea concavă a unei cute a scoarţei terestre.
2. (biol.) plan de diviziune celulară perpendicular pe axul central.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apomorphe)
1. (biol.; despre organisme) care rezultă din diviziunea unei anumite specii.