Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assignat)
1. hârtie-monedă convertibilă în aur, garantată în ipotecă asupra domeniilor statului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autonomie, lat. autonomia)
1. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voinţă.
2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală.
4. distanţă maximă pe care o poate parcurge o navă sau timpul maxim de zbor al unui avion (elicopter) fără refacerea plinurilor de combustibil.
5. calitate a unui cuvânt de a avea un sens lexical deplin.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după rus. kinefikaţiia)
1. a extinde reţeaua cinematografică şi a amplifica utilizarea filmului în diferite domenii practice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. computerize)
1. a prelucra cu ajutorul computerului.
2. a introduce computerul în diverse domenii de activitate.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. conseiller)
1. persoană care dă opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.
2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.
3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.
4. titlu al unor funcţionari din înaltele instanţe de judecată sau de verificare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chromotologie)
1. studiul culorilor (cu utilizări în domenii diferite).