Rezultate secundare (Dormit):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. dormitare)
1. a moţăi, a dormi prost, cu întreruperi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (dormita)
1. dormire ușoară și intermitentă.
2. stare de somnolență ușoară și plăcută.
3. stare a celui lipsit de energie.
4. cufundare în lene sau indiferență; stare în inactivitare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dormitif)
1. care adoarme; somnifer, soporific; (prin ext.) plictisitor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. dormitorium)
1. cameră de dormit (într-o locuinţă, cazarmă, internat etc.).
2. mobilă din camera de dormit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auto-couchette)
1. inv. tren ~ = tren de noapte care transportă pe automobilist în cuşeta vagonului de dormit, iar maşina sa pe un vagon special.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (sp. camarotero)
1. I. persoană care lucrează ca ospătar pe o navă de pasageri; chelner de navă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. camérier)
1. servitor ce îngrijea de camera de dormit şi de îmbrăcămintea stăpânului; lacheu, valet.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. cubiculum „cameră de dormit”)
1. cameră de culcare în casele romane; dormitor.
2. (prin ext.) camera mortuară în galeriile catacombelor.
3. (în Imperiul Bizantin) cancelaria personală a împăratului; camera imperială în care accesul era rezervat eunucilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. couchette)
1. banchetă care poate fi amenajată ca pat în cabinele de dormit de pe navă sau ale vagoanelor de tren; (p. ext.) cabină în asemenea vagoane.
2. spaţiu amenajat pentru întreţinerea viţeilor sau a vacilor în sistemele moderne de exploatare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. dormitorium)
1. cameră de dormit (într-o locuinţă, cazarmă, internat etc.).
2. mobilă din camera de dormit.