Dictionar

Betatron

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bétatron)

1. accelerator ciclic de particule pentru accelerarea electronilor care imprimă energii foarte mari.


Bevatron

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bévatron)

1. accelerator de particule capabil dea electronilor o energie de miliarde de electronvolţi.


Cuantic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quantique)

1. referitor la cuantă.

2. număr ~ = fiecare dintre cele patru numere care definesc starea electronilor unui atom; mecanică (şi s. f.) = ramură a fizicii teoretice care studiază legile mişcării la scară (sub)atomică; chimie = ramură a chimiei care studiază natura legăturii chimice şi mecanismele de reacţie pe baza legilor şi principiilor mecanicii cuantice.


Electromerie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrométrie)

1. izomerie prezentată de doi compuşi chimici care diferă numai prin distribuţia electronilor.


Electronic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. électronique)

1. adj. 1. referitor la electroni(că).

2. care funcționează după legile electronicii.

3. muzică = muzică cu ajutorul generatoarelor de sunete electronice.

4. s. f. știință care studiază fenomenele legate de mișcarea electronilor și ionilor în diferite medii.

5. ramură a electrotehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor și aparatelor electronice.


Lentilă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lentille)

1. piesă optică transparentă și cu suprafețele curbate, care refractă razele luminoase.

2. ~ electronică = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinații de magneți și de electromagneți, care poate modifica traiectoriile electronilor; ~ de contact = lentilă din materie plastică, ce se aplică direct pe globul ocular pentru corectarea vederii.

3. inel metalic de legătură între două țevi de metal, sau între o țeavă și un perete de metal.

4. lupă.

5. incluziune în sol de forma unei lentil.