Rezultate principale (Erbacee):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. herbacé, lat. herbaceus)
1. (plantă) cu tulpina subţine, nelignificată, cu aspect de iarbă.
Rezultate secundare (Erbacee):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)
1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic.
2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante.
3. apofiza spinoasă a vertebrelor.
Parte de vorbire: I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Origine: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.
2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.
3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarante, lat. amarantus)
1. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albeIadj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarantacées)
1. familie de plante erbacee apetale: amarantul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllidacées)
1. familie de plante monocotiledonate erbacee, cu staminele şi ovarul aderent la calciu: ghiocelul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllis)
1. plantă erbacee cu bulb şi cu flori mari, colorate.