Dictionar

Rezultate principale (Erbacee):

Erbacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. herbacé, lat. herbaceus)

1. (plantă) cu tulpina subţine, nelignificată, cu aspect de iarbă.


Rezultate secundare (Erbacee):

Acantă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic.

2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante.

3. apofiza spinoasă a vertebrelor.


Achiu

Parte de vorbire: I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Origine: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)

1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.

2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.

3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).


Amarant

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarante, lat. amarantus)

1. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albeIadj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet.


Amarantacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarantacées)

1. familie de plante erbacee apetale: amarantul.


Amarilidacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllidacées)

1. familie de plante monocotiledonate erbacee, cu staminele şi ovarul aderent la calciu: ghiocelul.


Amarilis

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amaryllis)

1. plantă erbacee cu bulb şi cu flori mari, colorate.