Dictionar

Rezultate secundare (Etanş):

Etanş, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. étanche)

1. (despre aparate, recipiente, conducte etc.) care nu permite intrarea sau ieşirea unui fluid.


Etanşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. étancher)

1. a face etanş un recipient, o cameră etc.; a etanşeiza.


Etanşeitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étanchéité)

1. calitatea a ceea ce este etanş.


Etanşeiza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. étancher)

1. a face etanș un recipient, o cameră et cetera; a închide ermetic interstițiile; a etanşa.


Etanșeizare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (etanșeiza)

1. acțiunea de a etanșa un corp și rezultatul acestei acțiuni; închidere ermetică, etanșare.


Etanşor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étancheur)

1. ansamblul organelor şi părţilor unui sistem tehnic care asigură etanşeitatea.


Balast

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. ballast)

1. lest (nisip, pietriş) care asigură stabilitatea unei nave, a unei maşini agricole sau reglarea altitudinii unui balon.

2. compartiment etanş al unui submarin care asigură scufundarea sau ridicarea submarinului la suprafaţă.

3. (fig.) ceea ce este inutil, de prisos.

4. strat de pietriş folosit ca pat pentru aşezarea traverselor unei linii ferate; amestec de pietriş şi de nisip la diferite construcţii.


Balon 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballon)

1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai uşor decât aerul, la care este ataşată o nacelă.

2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.

3. băşică de cauciuc foarte subţire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.

4. minge (de fotbal, de baschet etc.).

5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcaţiile de regate.

6. înveliş transparent sau translucid, etanş, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.

7. vas de formă sferică pentru anumite reacţii chimice (de laborator).


Cabină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabine)

1. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc.

2. ~ telefonică = cabină amenajată şi echipată cu un post telefonic; ~ spaţială = compartiment etanşeizat al unei nave spaţiale în care stau astronauţii în timpul zborului.


Carter 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. carter)

1. înveliş metalic etanş, ca suport sau protecţie pentru anumite părţi în mişcare ale unui motor.


Casetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. cassette, it. cassetta)

1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte preţioase etc.

2. cutie pentru închiderea şi protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc.

3. cutie etanşă de diferite forme în care se ţin clişee, pelicule fotosensibile etc.

4. cutie de material plastic conţinând o bandă magnetică, într-un casetofon.

5. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolţi; caseton; cheson (5).

6. text tipărit încadrat într-un chenar.

7. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariţiei unei publicaţii.

8. partea metalică a unei proteze dentare.


Cheson

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caisson)

1. vehicul cu două roţi, compartimentat, în trecut pentru transportul muniţiei (de artilerie).

2. fiecare dintre încăperile etanşe create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica pătrunderea masivă a apei în tot vasul în caz de avarie.

3. dulap pentru ţinerea proviziilor şi a ustensilelor pe bordul unei nave.

4. construcţie de lemn, beton etc. (cutie) pentru lucrări subacvatice ori în terenuri cu multă umiditate.

5. piesă prefabricată din beton armat, având forma unei plăci cu nervuri de întărire, folosită ca element de rezistenţă la planşee şi acoperişuri.

6. (arhit.) casetă (4).