amplificație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amplification)

1. acțiunea de a (se) amplifica; amplificare.
2. (fiz.) creștere a valorilor energiei (electrice, optice etc), obținută printr-un amplificator; amplificare.
3. (var.) (înv.) amplificațiune.
4. (antonime) diminuție, diminuare, reducție.

bricheta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. briqueter)

1. a face brichete (de cărbune, de minereu etc) prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.

overdose

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. overdose)

1. doză excesivă (de medicamente, stupefiante etc).

ars, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. arde)

1. distrus, mistuit de foc.
2. care prezintă o arsură.
3. a sări (ca) ~ = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare).
4. carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc.
5. care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit).
6. (despre oameni) care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare.
7. fript (cu aburi sau cu apă fierbinte).
8. (adesea fig.) uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc).
9. fig. (despre inimă, suflet etc.) zdrobit, distrus.

nesemănat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + semănat)

1. (despre un câmp, teren etc) în care nu au fost puse semințe, pe care nu a fost cultivat nimic.
2. (expr.) a umbla nearat, ~ = a umbla de colo-colo, fără rost.

nesemnat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + semnat)

1. (despre texte, acte etc) care nu poartă semnătura autorului; anonim.
2. (anton.) semnat.