Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ano- + -proctie)
1. (med.) anus artificial, deschidere chirurgicală care face posibilă evacuarea scaunelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. broche)
1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc.
2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare.
3. schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie.
4. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor.
5. unealtă folosită la maşina de broşat.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. carminatif)
1. (medicament) care favorizează evacuarea gazelor din intestin și calmează durerile intestinale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. coeliocentèse)
1. (med.) introducerea unui ac în cavitatea abdominală pentru evacuarea unui lichid; puncție abdominală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. colostomie)
1. (med.) procedură chirurgicală de creare a unui anus artificial, constând în conectarea unui segment al colonului de peretele abdominal printr-o mică deschidere, care face posibilă evacuarea scaunelor într-un buzunar special lipit pe burtă; coloproctie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. constipation)
1. stare patologică prin încetineală în evacuarea conţinutului intestinului gros; coprostază.