Rezultate secundare (Familia):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. familial)
1. referitor la familie, de familie; casnic.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (familie + -ant)
1. membru al unei familii; (reg.) familier.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. familier, lat. familiaris)
1. care are un comportament liber și relaxat; prietenos.
2. care este binecunoscut, obișnuit cuiva; știut.
3. care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obișnuită; nepretențios, simplu.
4. care este folosit într-un cadru foarte intim, apropiat, neprotocolar.
5. (prin ext.) lipsit de respect; ireverențios.
7. (antonime) ceremonios, protocolar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (familiar + -ism)
1. îngăduinţă, familiaritate rău înţeleasă, prietenie neprincipială între membrii aceluiaşi colectiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. familiarité, lat. familiaritas)
1. comportare, atitudine familiară.
2. (pl.) vorbe, gesturi lipsite de respect, ireverenţioase.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. familiariser)
1. a (se) obişnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)
1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiţie.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)
1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acacia)
1. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele în foliole fine şi cu flori galbene sau albe, mirositoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodactyles)
1. pl. gen de saurieni din familia lacertidelor.
Parte de vorbire: I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Origine: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.
2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.
3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adulaire, germ. Adular)
1. (geol.) varietate de ortoză transparentă, cu reflexe argintii, făcând parte din grupa silicaților, subgrupa tectosilicaților și familia feldspaților.