Dictionar

femeie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. familia „familie”)

1. persoană adultă de sex feminin; muiere.
2. persoană de sex feminin căsătorită.
3. (urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) soție, nevastă.
4. (pop.) persoană de sex feminin care și-a pierdut fecioria.
5. ~ în casă = femeie angajată, în trecut, pentru treburi gospodărești.
6. ~ de stradă = prostituată.
7. (var.) fămeie, (înv.) fămeaie, fomeie, fumeie, (Mold.) fimeie.
 

femeie-agronom

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + agronom)

1. femeie care a îmbrățișat profesia de agronom; specialistă în agronomie; agronomă.
 

femeie-arbitru

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + arbitru)

1. femeie însărcinată cu arbitrarea unei întâlniri sportive.
2. femeie desemnată să asigure regularitatea unei competiții, a unui eveniment sportiv.
 

femeie-astronaut

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + astronaut; cf. fr. femme-cosmonaute)

1. femeie care a îmbrățișat profesia de astronaut; femeie cosmonaut.
2. (var.) femeie-astronaută.
 

femeie-autoare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + autoare; cf. fr. femme-auteur)

1. femeie care a scris o carte (sau mai multe); scriitoare.
 

femeie-aviator

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + aviator)

1. femeie care a îmbrățișat profesia de aviator; aviatoare.
2. femeie care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion; aviatoare.
 

femeie-bodyguard

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + bodyguard)

1. femeie care îndeplinește funcția de bodyguard.
 

actriță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. actrice)

1. femeie care interpretează un personaj, un rol într-un spectacol et cetera; artistă, (înv.) actoriță.
 

afrodită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. Afrodita)

1. (fam.) femeie foarte frumoasă; frumusețe, hurie.
 

amazoană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amazone)

1. (mit.) femeie dintr-un trib războinic legendar, bună călăreață, care își tăia sânul drept pentru a putea mânui mai ușor arcul.
2. (fam.) călăreață.
 

amenoree

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aménorrhée; cf. grec. a „fără” + men „lună” + rhein „a curge”)

1. absența, suspendarea sau încetarea ciclului menstrual la o femeie adultă.
 

androgin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. androgyne)

1. adj. hermafrodit.
2. (despre plante) cu anteridii și organe pe aceeași hifă.
3. s. m. (mit.) ființă fabuloasă jumătate bărbat și jumătate femeie.
 

animator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. animateur)

1. adj., s. m. f. (cel) care animă, stimulează o activitate, o acțiune.
2. s. m. f creator de desene animate.
3. s. f. femeie tânără în localurile de noapte pentru a atrage clienți.