Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + turn)
1. automobil cu o platformă care se poate înălţa, la lucrările de reparare a firelor electrice aeriene.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baratte)
1. aparat cu ajutorul căruia se fabrică untul şi unele grăsimi vegetale.
2. tobă metalică cu perete dublu pentru răcire la dispozitivul în care se tratează celuloza pentru obţinerea firelor de viscoză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. canetteuse)
1. muncitoare textilistă specializată la înfăşurarea firelor pe canetă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contexture)
1. mod de împletire a firelor unei ţesături, care definesc structura ei.
2. mod în care sunt legate între ele diversele elemente ale unui tot; înlănţuire; legătură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. denier)
1. unitate de măsură pentru greutatea liniară a firelor textile artificiale sau de mătase naturală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flammé)
1. îngroşare a firelor textile în formă de flacără.