Dictionar

Rezultate secundare (Formalistă,):

Birocratism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bureaucratisme, rus. biurokratizm)

1. interpretare şi aplicare formalistă, cu complicaţii inutile, a legilor, a dispoziţiilor, în rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocraţie.


Gongorism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gongorisme)

1. manieră literară formalistă şi ermetică, apărută în Spania la sfârşitul sec. XVI, caracterizat prin abuz de imagini şi întorsături de fraze pompoase, prin preţiozitate şi afectare; cultism.


Instrumentalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. instrumentalisme)

1. concepție idealist-subiectivă, variantă a pragmatismului, care consideră noțiunile, categoriile și teoriile științifice sunt simple „instrumente” și „chei” utile, fără aibă valoare reflectorie în raport cu realitatea obiectivă.

2. școală formalistă în poezie care își propune creeze efecte lirice prin combinații sonore muzicale, expresive.


Intenţionalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Intentionalismus)

1. concepţie etică formalistă care susţine orice activitate trebuie judecată numai după intenţiile urmărite şi nu după rezultatul ei.

2. sistem de gândire care readuce totul la intenționalitate.


Letrism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. lettrisme)

1. mişcare literară formalistă din Franţa, care consideră poezia s-ar defini exclusiv prin expresivitatea literelor, îmbinate eufonic, arbitrar (mișcare înființată la Paris la mijlocul anilor 1940 de imigrantul român Isidore Isou).


Realist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. réaliste)

1. I. bazat pe realism; specific realismului.

2. care afirmă existența unei realități obiective, care refuză se țină de o concepție unic fenomenală sau formalistă a științei.

3. care se referă la realismul filozofic și artistic.

4. care exprimă fidel realul, fără a-l idealiza.

5. care are spirit practic, care vede lumea așa cum este.

6. II. adept al realismului.

7. artist, scriitor care reprezintă realismul în artă, în literatură.

8. membru al unei școli de pictură de la mijlocul secolului al XIX-lea.

9. (antonime) idealist, utopist.