Dictionar

Qigong

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (chim qigong)

1. complex de tehnici tradiţionale chineze pentru păstrarea energiei vitale.

2. ansamblu de tehnici de sănătate chinezești, clasificat în două tipuri: 1) tehnici respiratorii și mentale, statice (în picioare, șezând, culcat), pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor circulator, respirator etc.; 2) tehnici dinamice: gimnastică, masaj etc., pentru fortificarea trupului.


TONO-, TONI-, -ton, -tonie

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. tono-, toni-, -tone, -tinie, cf. gr. tonos)

1. „tensiune, pulsaţie, presiune; inflexiune, accent; vigoare, fortificare”.


întărire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. întări)

1. acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei.

2. (înv.) întăritură.

3. sporire a rigidității unei substanțe.

4. creștere a densității unei substanțe.

5. (mil; spc) fortificare a unei poziții strategice.

6. (mil; ccr; lpl) fortificații.

7. (mil; ccr; lpl) trupe militare trimise în ajutorul cuiva.

8. (fig) dobândire a capacității de a suporta loviturile sorții.

9. creștere a forței cuiva.

10. scrobire.

11. consolidare.

12. mărire a rezistenței unei piese, a unui sistem tehnic.

13. întețire a unei intemperii.

14. reconfortare.

15. recăpătare a puterilor după o boală.

16. (gmț) consumare a unei băuturi alcoolice.

17. (reg) unire a stupilor.

18. încuviințare (a unei păreri sau) a unei propuneri.

19. legalizare a unui act.

20. (ccr) act legalizat.

21. confirmare (a unei convingeri sau) a unei bănuieli.

22. accentuare a unui contur într-un desen.

23. (îs) pronume de ~ = pronume care accentuează identitatea persoanei desemnate.

24. (îs) adjectiv de ~ = adjectiv care însoțește un substantiv sau un alt pronume cu scopul de a accentua obiectul determinat.