Dictionar

Fragment

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fragment, lat. fragmentum)

1. parte (dintr-un tot).

2. moment dintr-o operă literară, muzicală, dintr-o scriere.


Fragment

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT fragmentum

2. FR fragment

3. EN fragment

4. DE Fragment; Bruchstück

5. RU фрarмент; обломок; кусок

6. HU töredék


Fragment de volvă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT fragmenta volvae; reliquiae volvae

2. FR fragment de la volve

3. EN fragment of the volva

4. DE Volvareste

5. RU остaтки вольвы; хлопья

6. HU bocskortöredék


Fragmenta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fragmenter)

1. a împărţi în fragmente; a fracţiona, a segmenta.


Fragmentar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fragmentaire)

1. format din fragmente; incomplet.


Fragmentare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fragmenta)

1. acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; faptul de a fi redus la o stare de fragmente; fragmentație.

2. (informatică) stocarea unui fișier în mai multe zone separate de memorie împrăștiate pe un hard disk.

3. (antonim) defragmentare.


Fragmentarism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fragmentar + -ism)

1. caracter fragmentar.


Fragmentat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. fragmenta)

1. împărțit în bucăți; îmbucătățit.


Abbevilian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.

2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.

3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.

4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.

5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.


Achinetospor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. akinétospore)

1. celulă asexuată imobilă şi de rezistenţă, formată prin fragmentare, la cloroficee şi cianoficee.


Aleurit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aleurite)

1. rocă sedimentară detritică, formată din granule foarte mici de minerale, de roci.

2. fragment dintr-un astfel de sediment.


Alineat

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. alinéa, lat. alinea)

1. rând mai retras într-un text, care marchează trecerea la o altă idee; fragment de text între două asemenea rânduri.

2. pasaj dintr-un articol de lege; paragraf.


Ambroşaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embrochage)

1. procedeu de imobilizare în caz de fracturi prin introducerea unei tije metalice în cavitatea medulară a fragmentelor fracturate.


Angiectomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angiectomie)

1. excizie a unui fragment dintr-un vas sangvin sau limfatic.