Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bricole, it. briccola)
1. (Evul Mediu) mașină de război, asemănătoare cu catapulta, compusă dintr-o grindă oscilantă (montată asimetric pe un suport înalt în formă de capră) la care se atașează la un capăt un sac care conține proiectilul și la celălalt capăt o contragreutate, care este trasă în jos cu ajutorul unei frânghii sau a unei centuri, provocând astfel aruncarea proiectilului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. contrascotta)
1. fiecare dintre frânghiile prinse la colţurile velelor unei corăbii, servind la strângerea acestora.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. fusella)
1. vârtelniță pentru făcut frânghii etc.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. matir)
1. a împreuna două frânghii, cabluri prin împletirea firelor care le compun.
2. a finisa ţesăturile de mătase artificială şi de celofibră prin micşorarea luciului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. poulie)
1. roată turnantă care permite deplasarea sau întoarcerea unei frânghii (unui cablu, lanț etc.) pe janta acesteia și care este folosită pentru a ridica o sarcină sau a transmite o mișcare; scripete.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sisal)
1. plantă textilă tropicală cu fibre foarte rezistente, din care se confecţionează sfori, frânghii, saci etc.
2. material textil din fibrele acestei plante.