Dictionar

Aval 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aval)

1. (fin.) act prin care cineva garantează plata de la scadenţă a unei cambii; gir, garanţie.


Avalist

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. avaliste, germ. Avalist)

1. cel care garantează plata unei cambii prin aval; girant; avalizator.


Avalizator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (după fr. avaliseur)

1. persoană care garantează plata unei cambii prin aval; avalist.


Cauţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. caution, lat. cautio)

1. sumă de bani sau obiecte prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligaţii; garanţie.

2. sumă de bani depusă pentru lăsarea în libertate a unui infractor pe timpul procesului penal.

3. (var.) cauție.


Delcredere

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Delkredere, it. del credere)

1. (ec.) angajament al unui agent care, în schimbul unui comision special, garantează personal plata tuturor mărfurilor pe care le vinde în contul altuia.


Fideiusor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fidéjusseur, lat. fideiussor)

1. (jur.) cel care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească datoriile.