Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aéraulique)
1. știință care studiază scurgerea gazelor în conducte.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aéraulicien)
1. specialist în aeraulică, știința care studiază scurgerea gazelor în conducte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéromécanique)
1. ramură a mecanicii care studiază mişcarea şi echilibrul gazelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérostatique)
1. adj. referitor la aerostatică.
2. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază echilibrul gazelor, precum şi tehnica construirii şi dirijării aerostatelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotonométrie)
1. măsurare a tensiunii gazelor din sânge şi a altor lichide din organism.
Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (it. antigas)
1. care apără de acțiunea gazelor otrăvitoare; contra gazelor.