Dictionar

Adsorbţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adsorption)

1. fixare a unei substanţe lichide sau gazoase, într-un strat subţire, pe suprafaţa unui corp solid.

2. capacitatea părţii superficiale a solului de a acumula substanţe solide, lichide şi gazoase.


Aerogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérogène)

1. produs prin intermediul aerului atmosferic.

2. de origine respiratorie.

3. (despre bacterii) care descompune substanţe solide sau lichide în suprafeţe gazoase.


Anemometrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anémométrie)

1. ansamblu de tehnici pentru măsurarea vitezei vântului, a fluidelor gazoase în conducte etc.


Blaugaz

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blaugaz)

1. amestec de hidrocarburi gazoase şi hidrogen, obţinut prin descompunerea fracţiunilor grele de petrol, folosit drept combustibil.


Cavitaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cavitation)

1. (tehnologie) fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parţial, datorită schimbării stării de agregare, care provoacă izbituri în pereţii conductei prin care circulă lichidul.

2. (hidraulică) formarea de bule de gaz și vapori într-un lichid supus depresiunii.

3. (fizică) formarea de cavități gazoase într-un lichid supus undelor ultrasonice.

4. (var.) (înv.) cavitațiune.


Degaza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dégazer)

1. a îndepărta substanţele gazoase dintr-un spaţiu închis, de pe o suprafaţă.

2. (mil.) a îndepărta gazele toxice de luptă dintr-un anumit loc.