Rezultate secundare (Gazos):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gazeux)
1. care are structura gazului.
2. (despre lichide) care conţine un gaz.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gazoscope)
1. aparat pentru detectarea prezenţei gazelor inflamabile în galeriile subterane din mine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérodynamique)
1. adj. referitor la aerodinamică.
2. (despre vehicule sau profilul lor) construit în aşa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistenţă minimă la frecarea cu aerul.
3. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mişcarea corpurilor într-un mediu gazos.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. aréo-, cf. gr. araios „puțin dens, rar, rarefiat”)
1. „puţin dens, rarefiat, aeros, gazos”.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. atmo-, cf. gr. atmos „aburi, vapori”)
1. „vapori, aer, gaze, atmosferă; gazos, aerian, atmosferic”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azote)
1. element gazos incolor, inodor şi insipid, care intră în compoziţia aerului atmosferic în proporţie de circa patru cincimi; nitrogen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlore)
1. element chimic gazos, galben-verzui, cu miros înţepător, sufocant, toxic, decolorant şi dezinfectant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (conturna)
2. ocolire a suprafeţelor izolate de către un circuit electric; descărcare în stratul gazos care înconjură un izolator.