Dictionar

hotarnic, -ă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (hotar + -nic)

1. care se referă la hotarele unei moșii.
2. inginer ~ = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor; (reg.) lănțar.
 

limită; hotar

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT limes
2. FR limite; borne; confins
3. EN limit; border; boundary
4. DE Grenze
5. RU rрaницa; предел
6. HU határ
 

anancastic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anancastique, germ. anankastisch)

1. referitor la o idee fixă care nu este controlată de conștiință; obsesiv, obsesional.
2. psihopatie ~ă = psihopatie caracterizată prin slăbirea simțului realului, tendința spre anxietate, ipohondrie, nehotărâre și impresionabilitate.
3. (var.) anancast.
 

apel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appel)

1. strigare a numelui cuiva.
2. chemare scrisă sau orală adresată unei colectivități.
3. îndemn, cerere, rugăminte.
4. semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc.
5. (jur.) acțiune făcută de o instanță judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanță inferioară.
 

arbitraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arbitrage)

1. soluționare a unui diferend de către o persoană sau o instituție autorizată.
2. ~ de stat = organ de stat care rezolvă anumite litigii patrimoniale.
3. conducere a unei aplicații tactice, a unei competiții sportive de către un arbitru.
4. hotărâre luată de un arbitru.
5. (fin.) cumpărare de valută, acțiuni, rente, argint, aur etc. pentru vânzare pe aceeași piață sau pe o alta.
 

arivism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. arrivisme)

1. comportament de arivist, persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace și cu orice preț.
2. comportament inspirat de o ambiție fără scrupule.
 

arivist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. arriviste)

1. persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace.
 

assize

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. assises)

1. (Evul Mediu) adunări reunind pe suzeran și vasalii săi, în cadrul cărora se discutau probleme juridice, administrative etc. sau erau adoptate hotărâri; hotărâre juridică sau administrativă adoptată la această adunare.