acid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăți acide.
2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.
3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.
4. s. m. substanță chimică cu gust acru și miros înțepător, care înroșește hârtia albastră de turnesol.

bază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. base, /9/ rus. baza)

1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament.
2. distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică.
3. electrod corespunzător zonei dintre două joncțiuni ale unui tranzistor.
4. (mat.) număr real, pozitiv și diferit de 1, la care se face logaritmarea.
5. ~ a puterii (unui număr) = număr care se ridică la puterea indicată de exponent.
6. latură a unui poligon sau față a unui poliedru, în poziția cea mai de jos.
7. element fundamental, esențial a ceva (cuvânt, combinație chimică etc.).
8. de ~ = principal, fundamental; a pune ~ ele = a întemeia, a înființa.
9. totalitatea relațiilor de producție dintr-o etapă determinată a dezvoltării sociale, economice, pe care se înalță suprastructura corespunzătoare.
10. loc de concentrare a unor oameni, trupe, mijloace materiale etc. pentru o activitate determinată.
11. ~ militară = zonă special amenajată și dotată cu instalații, în care sunt concentrate unități, mijloace și materiale de luptă.
12. ~ sportivă = teren special amenajat și dotat pentru practicarea diferitelor sporturi.
13. substanță chimică cu gust leșietic, care albăstrește hârtia de turnesol și care, în combinație cu un acid, formează o sare; substanță care poate fixa protonii eliberați de un acid.

car

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. /typewriter/ carriage, fr. chariot)

1. piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la mașina de scris.

coupe-papier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. coupe-papier)

1. instrument din metal, os sau alt material, prevăzut cu o lamă și folosit pentru a tăia hârtia sau a separa paginile unei cărți; cuțit pentru tăiat hârtie.

defibra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. défibrer)

1. a desface, a transforma în fibre (un material).
2. a transforma lemnele în fibre pentru a obține pasta din care se fabrică hârtia sau plăcile fibrolemnoase.

dezincrusta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. désincruster)

1. a înlătura crusta din instalațiile de răcire ale motoarelor cu ardere internă, din cazanele cu abur, turbine etc.
2. a îndepărta unele substanțe care însoțesc celuloza în materia primă fibroasă din care se fabrică hârtia.