Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. out, afară)
1. adv. (sport) în afara terenului de joc.
2. s. n. ieşirea, scoaterea mingii în afara terenului de joc; penalizarea aplicată în această situaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autocorrection)
1. acţiune proprie unui sistem cibernetic de a perfecţiona rezultatele la ieşirea din sistem.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bromomenorrhée)
1. (med.) miros anormal contractat de flux la sau înainte de ieșirea din uter; menstruaţie fetidă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Brummen)
1. zgomot perturbator la ieşirea amplificatoarelor de audiofrecvenţă, datorat alimentării lor de la reţeaua de curent electric alternativ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cascade)
1. cădere naturală de apă de la o mare înălţime; cataractă.
2. (fig.) suită de lucrări care se produc în sacade.
3. ~ de râs = râs sacadat şi prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice.
4. montaj în ~ = mod de legare a unor aparate, maşini sau circuite electrice astfel încât curentul de la intrare să fie egal cu cel de la ieşirea elementului anterior.
5. succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apă regularizat.
6. cădere liberă, pe sol, a unui acrobat sau cascador.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catamnése)
1. studiul evoluţiei unei boli după datele obţinute de la bolnav, după ieşirea din spital.