Dictionar

inexistență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inexistence)

1. faptul de a nu exista; lipsă de existență.
 

absență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. absence, lat. absentia)

1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistență.
2. pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței.
3. (fig.) neatenție, distracție.
 
 
 

nonexistență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. non-existence)

1. ceea ce nu există, inexistență; neființă.