Dictionar

infect, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infect, lat. infectus)

1. viciat, puturos; stricat; greu, urât.
2. respingător, dezgustător, neîngrijit; de proastă calitate.
3. josnic, murdar, oribil.
 

infecta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. infecter)

1. refl. a face o infecție.
2. tr. a contamina (o regiune, aerul etc.) cu substanțe toxice, radioactive ori cu microbi patogeni.
3. (fig.) a corupe, a strica din punct de vedere moral.
 

infectant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infectant)

1. producător de infecție.
 

infecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. infection)

1. proces patologic cauzat de pătrunderea și dezvoltarea microbilor în organism.
2. miros urât, duhoare, putoare.
3. (fig.) decădere morală.
 

infecție

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT infectio
2. FR infection; contagion
3. EN infection; contagion; infestation
4. DE Infektion; Ansteckung; Übertragung
5. RU инфекция; зaрaзa; зaрaжение
6. HU infekció, fertőzés,
 

infecțiologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. infectiologie)

1. (med.) specialitate medicală care se ocupă cu diagnosticarea, controlul și tratamentul infecțiilor.
 

actinomicoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. actinomycose)

1. (med.) infecție cronică cauzată de actinomicete, care afectează oamenii și animalele (bovidele) și se caracterizează prin leziuni cu aspect tumoral.
2. boală a plantelor cauzată de ciuperci.
3. (sintagmă) ~a cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies; râia cartofului.
 

adenoidism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adénoïdisme)

1. ansamblu de tulburări în dezvoltarea copilului, cauzate de infecția cronică a vegetațiilor adenoide.
 

adenolimfoidită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adénolymphoïdite)

1. (med.) boală acută, infecțioasă, transmisibilă de preferință prin salivă, produsă de virusul Epstein-Barr; mononucleoză infecțioasă, boala sărutului.
 

aftoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aphtose)

1. boală infecțioasă generală, datorată unui ultravirus, prin leziuni veziculo-ulceroase de tipul aftelor, cu debut brusc.
 

amigdalian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amygdalien)

1. (anat.) care ține de amigdale, referitor la amigdale.
2. (med.) celulită ~ă = infecție bacteriană a țesuturilor din jurul amigdalelor.
3. (med.) abces ~ = colecție de puroi în spatele amigdalelor.
 

anavaccin

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anavaccin)

1. (med.) tip de vaccin utilizat pentru a preveni anumite boli infecțioase și fabricat dintr-o anatoxină, o toxină bacteriană făcută inofensivă prin tratament chimic sau termic; vaccin cu anatoxină.