iniţia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. initier, lat. initiare)

1. tr. a primi (pe cineva) în rândul celor care practicau un anumit cult.
2. a îndruma în practica unei religii.
3. a începe, a pune bazele unei activităţi etc.
4. tr., refl. a da cuiva, a căpăta cunoştinţele necesare într-o ştiinţă, artă, meserie etc.

iniţial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. initial)

1. adj. (şi adv.) de (la) început.
2. s. f. literă cu care începe un cuvânt.

iniţializa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. initialiser)

1. (inform.) a anula conţinutul memoriei calculatorului electronic prin aducerea la zero, în scopul începerii prelucrării de noi date.

iniţiat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (iniţia)

1. (cel) care a primit (primele) cunoştinţe într-un domeniu.

iniţiatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. initiatique, it. iniziatico)

1. care ţine de iniţiere.
2. care nu poate fi înţeles decât de iniţiaţi; ezoteric.

iniţiativă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. initiative)

1. faptul de a propune sau întreprinde primul ceva.
2. însuşirea celui care este înclinat să întreprindă ceva nou din îndemn propriu.

iniţiator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. initiateur)

1. (cel) care iniţiază ceva.
2. s. m. promotor (II).
3. exploziv, sensibil, corp incandescent sau reactiv care dă impulsul declanşării unei explozii.
4. s. n. dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor.

abate (2)

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. abbattere, fr. abattre)

1. (tr., intr., refl.) a (se) îndepărta de la direcția inițială sau normală.
2. (fig.) a (se) îndepărta de la o normă fixată, de la o linie de conduită, de gândire etc.
3. (refl.) (despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) a se produce pe neașteptate (cu forță).
4. (refl.) a se năpusti (asupra).
5. (refl.) a se opri în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).
6. (refl., intr.) a-i veni ideea, a-i trece prin minte; a i se năzări.
7. (tr.) a întrista, a deprima, a descuraja.
8. (tr.) a doborî, a culca la pământ.
9. (refl.) a cădea.

abatere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
11. (gram.) excepție.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.

acroamatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acroamatique)

1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.
2. care se adresează numai inițiaților; rezervat iniţiaţilor, secret.

acrofonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrophonie)

1. pronunţare accentuată a iniţialei unui cuvânt.

acronim, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acronyme)

1. (cuvânt) format din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cuvinte.

acrostih

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acrostiche, gr. akrostikhos)

1. poezie în care iniţialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc.
2. poem în care cuvântul sau expresia ascunsă apare citind primele litere, primele silabe sau primele cuvinte ale fiecărei linii pe verticală; putem complica citirea (un cuvânt sau o literă din două, ultimele litere, al doilea cuvânt etc.) pentru a transforma acest poem într-o problemă enigmistică.