Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates)
1. adj. (bot.) prevăzut cu ţepi; ghimpos, ţepos.
2. (bot) aculeiform.
3. (despre insecte) care are ac.
4. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amétabole)
1. (despre insecte) care nu prezintă metamorfoză.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anthophage)
1. (despre insecte) care mănâncă florile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aptère, gr. apteros)
1. (despre insecte) lipsit de aripi.
2. (despre tulpină, peţiol, peduncul) fără expansiuni foliolare sau membranoase în formă de aripi.
3. (despre temple antice) fără colonade laterale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. créophage)
1. (despre insecte) care se hrănește cu carne; carnivor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. créophagie)
1. (despre insecte) faptul de a se hrăni cu carne, de a fi carnivor.
2. obişnuinţă de a se hrăni cu carne.