Rezultate secundare (Interni):
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (germ. Internist)
1. (medic) specialist în boli interne.
2. (medic) specializat în medicină internă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autogène)
1. creat, existent prin sine însuşi.
2. a cărui dezvoltare este produsă de factori interni.
3. (despre sudură) făcută cu ajutorul unui metal topit la o flacără oxiacetilenică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autogenèse)
1. capacitate a unui organism vegetal de a se reproduce prin polenul propriu.
2. teorie potrivit căreia din materia organică poate lua naştere, în mod spontan, un organism viu evoluat; generaţie spontanee.
3. concepţie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acţiunea factorilor interni ereditari şi negând cu totul acţiunea mediului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. automorphose)
1. modificare organică condiţionată de factori interni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collutoire)
1. preparat de consistenţă vâscoasă, antiseptic sau antibiotic, în stomatologie, pentru badijonarea gingiilor şi a pereţilor interni ai gurii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conscience, lat. conscientia)
1. faptul de a fi conştient; stare caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. destruction, lat. destructia)
2. reducere a altitudinii reliefului sub acţiunea agenţilor geomorfologici interni sau externi.