Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. interner, it. internare)
1. (și refl.) a (se) instala în spital pentru tratament sau operație.
2. a încredința unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică.
3. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. internaliser)
1. a face intern; a realiza intern (ceea ce a fost încredințat anterior unor companii externe).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. internalisation)
1. (economie) realizarea prin mijloace proprii a sarcinilor efectuate anterior de un prestator extern, cu scopul de a controla costurile si calitatea.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (interna)
1. acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei; internat.
2. instalarea unui bolnav într-un spital pentru tratament; spitalizare.
3. închiderea (cuiva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere (sau reeducare).
4. (concret.) fișă pe baza căreia cineva se poate interna într-un spital.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. internat)
1. instituţie anexă a unei şcoli care asigură elevilor locuinţă şi masă.
2. stagiu de pregătire a studenţilor în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. international)
1. adj. care se petrece între națiuni.
2. referitor la raporturile dintre națiuni.
3. care privește toate națiunile; de importanță mondială.
4. s. m. f. participant la jocurile sportive internaționale.
5. s. f. asociație a partidelor și a organizațiilor clasei muncitoare din lumea întreagă.
6. competiție sportivă internațională.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. internationalisme)
1. solidaritate, cooperare între naţiuni, popoare, ţări, clase şi partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese şi vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului şi păcii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abdominoscopie)
1. (med.) examinare internă a abdomenului prin laparotomie sau pe cale endoscopică; peritoneoscopie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. advection, lat. advectio)
1. (meteo.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal.
2. (fizică) transportul unei cantități (scalare sau vectoriale) a unui element dat (cum ar fi căldura, energia internă etc.) prin mișcarea (și, prin urmare, viteza) mediului înconjurător.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrément)
1. plăcere, distracţie, divertisment.
2. (jur.) consimţământ, încuviinţare, acord internaţional între părţi în scopul reglementării raporturilor juridice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alerte)
1. semnal, de obicei sonor, a unui pericol iminent care declanșează luarea măsurilor necesare pentru a-l evita; alarmă, prevenire.
2. stare de apărare în fața unui pericol, a unei situații critice; durata acestei stări.
3. semnal convenţional internaţional folosit pentru a atrage atenţia asupra evoluţiei diverselor fenomene cereşti.
4. (expr.) a fi în ~ = a fi într-o stare de îngrijorare vigilentă.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. ambassadeur)
1. diplomat de cel mai înalt rang, care reprezintă un stat pe lângă un alt stat sau o organizaţie internaţională.
2. persoană însărcinată cu o misiune, cu un mesaj.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (rus. anarho-sindikalist)
1. I. legat de anarhosindicalism.
2. II. susținător al anarhosindicalismului, curent din mișcarea sindicală internațională influențat de ideile anarhismului.