Dictionar

Rezultate secundare (Intim.):

Intim, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intime, lat. intimus)

1. care constituie esența unui lucru; lăuntric.

2. (fig.) strâns, apropiat.

3. (despre sentimente) puternic, profund.

4. (despre oameni; și s. m.) legat printr-o afecțiune puternică, profundă.

5. familiar, prietenos, cordial.

6. referitor la sentimentele de dragoste, erotic; sexual.

7. referitor la viața particulară sau familiară a cuiva.

8. care are loc într-un cadru restrâns.


Intima

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. intimer, lat. intimare)

1. a pune în vedere (ceva), a notifica cu autoritate.

2. (jur.) a chema în judecată, a cita în faţa unei jurisdicţii superioare.


Intimă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. intima)

1. partea cea mai dinăuntru a pereţilor unui vas sangvin.


Intimare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (intima)

1. acțiunea de a intima și rezultatul ei; avertizare, intimație.

2. declarație autoritară care implică o notificare oficială; somație.

3. chemare în judecată sau de citare în fața unei instanțe superioare (după ce apelantul a pierdut cauza în fața unei instanțe de fond).


Intimat, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. intimé)

1. persoană care, câștigând procesul în primă instanță, este chemată în fața curții de apel de către partea adversă; cel citat într-un proces în calitate de pârât.

2. (antonim) apelant.


Intimaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. intimation, lat. intimatio)

1. acțiunea de a intima și rezultatul ei; intimare.

2. declarație autoritară care implică o notificare oficială; somație.

3. act de procedură prin care se face (notificarea sau) intimarea.

4. (var.) (înv.) intimațiune.


Aderenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adhérence, lat. adhaerentia)

1. legătură, lipire.

2. bridă.

3. (fiz.) forţă care menţine alăturate două corpuri în contact.

4. (constr.) fenomen de legătură între beton şi oţel.

5. (metal.) fenomen de prindere pe suprafaţa pieselor turnate a unor cruste, care provoacă defecte.

6. aderare, solidarizare conştientă.

7. (bot.) concreştere intimă şi secundară, necongenitală, a organelor similare învecinate, obişnuit separate (frunze, petale, antere).


Alcov

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcôve)

1. nişă într-un zid pentru a aşeza un pat; (p. ext.) pat.

2. budoar.

3. (fig.) loc intim pentru raporturile amoroase.


Bideu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bidet)

1. vas, chiuvetă, din porţelan sau metal, pentru toaleta intimă.


Bluf

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. bluff)

1. vorbă spusă (sau acţiune făcută) în scop de intimidare; cacialma.


Blufa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bluffer)

1. a intimida, a înşela prin bluf.


Blufeur, -ă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. bluffeur)

1. (cel) care intimidează prin bluf.