Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inventif)
1. care inventează; ingenios, cu fantezie creatoare.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (înnoi + -tor)
1. care înnoiește, inovează, regenerează; novator.
2. (persoană) care inventează ceva.
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (iscod[i] + -aci)
1. care pune întrebări insistente (pentru a se informa sau) căutând să descopere un secret; iscoditor.
2. care inventează, inventiv; iscoditor, născocitor.
Parte de vorbire: adj., s.m.f. (înv.)
Origine: (fr. fabricateur, lat. fabricator)
1. (persoană) care fabrică ceva.
2. (persoană) care creează, inventează.