Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (fr. assessorat)
1. funcția de asesor (persoană învestită cu atribuții de judecător).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capital, germ. Kapital)
1. relaţie socială de producţie care presupune existenţa proprietăţii capitaliste asupra mijloacelor de producţie şi folosirea forţei de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivităţii şi rentabilităţii muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliştilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoştinţe = suma cunoştinţelor pe care le posedă cineva; experienţă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. constant, lat. constans)
1. adj. care rămâne neschimbat; invariabil.
2. capital ~ = parte a capitalului investită în mijloacele de producţie, care nu-şi schimbă mărimea valorii în procesul de producţie.
3. s. f. (mat.) mărime având o valoare invariabilă.
4. (fiz.) mărime care caracterizează un fenomen, material, aparat etc.
5. element al limbajului formal reprezentând un nume socotit fix pentru acelaşi denotat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. magistrat, germ. Magistrat, lat. magistratus)
1. (în Roma antică) persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică.
2. administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative.
3. persoană care exercită funcţia de judecător sau de procuror.