Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. apparitor, fr. appariteur)
1. slujbaș inferior pus la dispozitia unui magistrat roman, pentru diverse servicii (lictor, scrib, mesager, herald et cetera).
2. mic slujbaș (aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități et cetera).
3. portar sau om de serviciu la o instituție de învățământ; pedel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barre)
1. drug de metal (destinat prelucrării).
2. piesă de metal sau de lemn, în construcţii sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor.
3. (fig.) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru.
4. fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive.
5. şut în stâlpul porţii de fotbal.
6. barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi împricinaţi; locul de unde se pledează în faţa justiţiei.
7. (herald.) figură diagonală care reuneşte unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos.
8. linie verticală sau oblică, element de separare într-un text.
9. linie verticală care separă măsurile unui portativ.
10. ridicătură de metal liniară încrustată în tastiera unor instrumente cu coarde ciupite.
11. îngrămădire de aluviuni la gura de vărsare a unui râu într-un fluviu sau în mare.
12. mascaret.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. centumvir)
1. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistraţi, care judeca afacerile civile.
2. magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. collegium, fr. collège)
1. (în Roma antică)grup (de cel puţin trei persoane) însărcinat cu o anumită funcţie publică.
2. organ de conducere colectivă şi de îndrumare a unui periodic, a unei lucrări, cărţi etc., a unei întreprinderi sau instituţii.
3. corp sau asociaţie a unor persoane care au aceeaşi profesie sau aceeaşi demnitate.
4. (jur.; în unele ţări) colectiv de judecători în cadrul organizării interne a instanţei supreme sau cu atribuţii speciale pe lângă unele organe de jurisdicţie.
5. ~ de avocaţi = colectiv al avocaţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială.
6. ~ de partid = organ care controlează modul în care se respectă prevederile statutului cu privire la disciplina şi morala de partid etc.
7. (în trecut) categorie electorală care îngloba cetăţenii cu aceeaşi avere sau cu acelaşi rang social.
8. instituţie de învăţământ public asemănător liceului, cu o organizare specială.
9. ~ de redacţie = organ consultativ pe lângă redactorul-şef al unei publicaţii; comitet de redacţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. complet, lat. completus)
1. adj. întreg, desăvârşit, deplin.
2. opere ~e = ediţie care cuprinde toate operele unui scriitor.
3. (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin.
4. adv. în întregime, cu desăvârşire.
5. s. n. ~ de judecată = colectiv din judecători şi asesori care pot judeca şi pronunţa legal o sentinţă.
6. lot de unelte, aparate, piese de schimb şi accesorii, într-un ambalaj anume, pentru a asigura funcţionarea unui sistem.
7. compleu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délibéré)
1. adj. (şi adv.) (în mod) intenţionat, cumpănit; liber consimţit.
2. s. n. deliberare între judecători înainte de pronunţarea sentinţei.
3. ~ moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală.