Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abbatial, lat. abbatialis)
1. care aparține unei abații, de abație.
2. care constituie un element al unei abaţii.
3. biserică ~ă = biserica principală a unei abații.
4. oraș ~ = oraș construit în jurul unei abații celebre.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affectueux, lat. affectuosus)
1. care manifestă simpatie, prietenie pentru cei din jurul lui; prietenos, afabil.
2. cu afecțiune pentru cei din jur; tandru, drăgăstos.
3. (antonime) rezervat, sever.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affouillement)
1. dislocare şi spălare de către curentul apei a aluviunilor din jurul unei nave sau al fundaţiei unei construcţii de pe fundul apelor curgătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphictyonie, gr. amphiltyones)
1. uniune de triburi sau de oraşe-state, creată în jurul sanctuarului unei divinităţi, în Grecia antică, în vederea apărării intereselor comune şi a judecării diferendelor ivite între ele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphidromique)
1. punct ~ = punct al mareelor, în jurul căruia se întorc liniile cotidale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amygdalien)
1. (anat.) care ține de amigdale, referitor la amigdale.
2. (med.) celulită ~ă = infecție bacteriană a țesuturilor din jurul amigdalelor.
3. (med.) abces ~ = colecție de puroi în spatele amigdalelor.