abstractizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abstractiza)

1. operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor fenomenelor și obiectelor pe cele fundamentale, esențiale, generale; abstracție.
2. trecere de la concret la abstract.
3. (antonim) concretizare.

arbore

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arbor)

1. copac.
2. ~le vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conține puncte de referință la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.

deconsolidare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (deconsolida)

1. acțiunea de a deconsolida, pierdere a legăturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci.

graf 2

Parte de vorbire:  s. n.  
Etimologie: (fr. graphe, engl. graph)

1. model matematic figural care permite vizualizarea și stabilirea ordinii logice a legăturilor dintre elementele componente ale unui sistem sau dintre operațiile și fazele unui proces.
2. teoria ~ urilor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafurilor.

mancurtizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mancurt + -iza, cf. rus. манкуртизация)

1. procesul de pierdere a legăturilor, valorilor, reperelor naționale și morale istorice, culturale etc.; rezultatul unui astfel de proces.
2. amnezie, uitare provocată intenționat; supunere orbească, depersonalizare, îndobitocire.
3. (var.) mankurtizare.

microsociologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: ( fr. microsociologie)

1. studiu sociologic al microgrupurilor, care se bazează adesea pe observație directă, mai degrabă decât pe date statistice.
2. studiul legăturilor sociale de bază, cunoașterea interacțiunilor sociale și relațiilor dintre grupuri sociale mici (familie, cuplu et cetera).
3. curent pozitivist în sociologia contemporană, care consideră, în spirit idealist-subiectiv, că factorul fundamental al vieții sociale îl constituie relațiile afective din cadrul unor microgrupuri.
4. (antonim) macrosociologie.