Dictionar

lest

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lest)

1. balast; savură (2).
2. (fig.) lucru nefolositor, inutil.
 

lesta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. lester)

1. a încărca cu lest (o navă, un balon etc.); a balasta (2).
 
 

lestobioză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lestobiose)

1. formă de comensualism în care o specie se adăposteşte în cuibul altei specii.
 
 

adventice

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adventice)

1. tunică externă, de ţesut conjunctiv, care înveleşte arterele.
 
 

amigdalotripsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amygdalotripsie)

1. procedeu de ablaţiune a amigdalelor hipertrofiate prin zdrobirea acestora cu un cleşte special.
 
 

anatemiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (după fr. anathémiser, anathématiser, lat. anathemisare)

1. a arunca anatema asupra cuiva; a pronunța o excomunicare împotriva cuiva.
2. a blestema, a declara ca aparținând răului.