Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. li)
1. veche măsură de lungime la chinezi, de 576 m.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abolir, lat. abolere)
1. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică).
Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acanthocéphales)
1. (zool.) clasă de viermi nematelminţi, paraziţi intestinali, fără tub digestiv, cu un rostru cefalic sau cu un fel de trompă cu cârlige; (la sg.) vierme din această clasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodactyles)
1. pl. gen de saurieni din familia lacertidelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bengali)
1. s. m. inv. pasăre mică, asemănătoare vrabiei, trăind în regiunile calde.
2. s. f. inv. limbă derivată din sanscrită, vorbită în Bengal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. broccoli)
1. pl. legumă verde cu gust şi aspect de conopidă.
Parte de vorbire: vb. tr. (regional)
Origine: (cf. cărcăli)
1. a face ceva în grabă, de mântuială; a cârpăci.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. a-, an-, cf. gr. a-, an- „fără, lipsit de”)
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs „departe de”)
1. îndepărtare, separare, lipsă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)
1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )
1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.