Dictionar

Rezultate secundare (Manevrarea):

Bloc 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)

1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.

2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.

3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.

4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.

5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.

6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.

7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.

8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.

9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.

10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.

11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.

12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.

13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.

14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).

15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.

16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.

17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.


Eleron

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aileron)

1. fiecare dintre aripioarele mobile prinse de aripile avionului prin manevrarea mişcărilor acestuia în zbor.


Fixator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fixateur)

1. soluție care face inalterabilă la lumină o imagine fotografică developată.

2. (text.) substanță folosită la fixarea coloranților pe fibră.

3. agent fizic, substanță care produce coagularea protoplasmei vii.

4. piesă folosită la lucrări de asamblare.

5. dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorârea acelor macazului.


Manevră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. manoeuvre)

1. manevrare.

2. (pl.) pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă.

3. totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a treburilor, de conducere a unei nave etc.

4. parâmă la fixarea și manevrarea velelor, la legarea catargelor etc.

5. (fig.) uneltire, intrigă, mașinație.


Slip 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. slip)

1. plan înclinat servind pentru lansarea la apă a hidroavioanelor.

2. plan înclinat cu care se trag la uscat vasele pentru reparaţie.

3. porţiune din pupa unui pescador, curbată şi înclinată pentru a permite manevrarea traulului în bune condiţii.


Sufită

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. soffitta, fr. soffite)

1. partea superioară a scenei, amenajată pentru manevrarea dispozitivelor de iluminat, de aerisit etc.; (p. ext.) foaie de pânză din acelaşi material cu cortina, închisă la partea de sus a arlechinului.